- a ieşi la spălat
- iese \a ieşi la spălat 1. Fit will all come out in the wash.2. fig. never minddon't bother.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
a ieşi la spălat
Look at other dictionaries:
ieşi — IEŞÍ, ies, vb. IV. intranz. 1. A părăsi un loc, o încăpere, un spaţiu închis, limitat, plecând afară; a trece din interior în exterior. ♢ expr. A ieşi afară = a defeca (2). A i ieşi (cuiva) înainte sau a ieşi în calea cuiva = a întâmpina pe… … Dicționar Român
intra — INTRA1 Element de compunere însemnând în , între , care serveşte la formarea unor adjective şi substantive. – Din fr. intra , lat. intra. Trimis de valeriu, 01.03.2007. Sursa: DEX 98 INTRÁ2, íntru, vb. I. intranz. I. (Despre fiinţe) 1. A trece… … Dicționar Român
spăla — SPĂLÁ, spăl, vb. I. 1. tranz. şi refl. A (se) curăţa folosind apă, săpun, detergenţi etc. ♢ expr. (tranz.) A spăla pe cineva (pe cap) = a mustra tare pe cineva, a l ocărî. A şi spăla obrazul = a face faţă unei situaţii, a scăpa de ruşine; a ieşi… … Dicționar Român
decolora — DECOLORÁ, decolorez, vb. I. 1. refl. (Despre ţesături) A şi pierde culoarea, a ieşi (6) (de soare, la spălat etc.) ♦ A căpăta o culoare ştearsă, mai deschisă; fig. (despre abstracte) a se şterge, a păli. 2. tranz. A înlătura total sau parţial… … Dicționar Român
ieşit — IEŞÍT1 s.n. Faptul de a ieşi. – v. ieşi. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 IEŞÍT2, Ă, ieşiţi, te, adj. 1. Scos în relief; proeminent. 2. (În expr.) Ieşit de soare (sau la spălat) = decolorat. 3. (În expr.) Ieşit din minţi = nebun. – v … Dicționar Român
spălăci — SPĂLĂCÍ, spălăcesc, vb. IV. refl. A şi pierde culoarea iniţială, a deveni mai şters, a se decolora (la spălat sau la soare). – Din spăla. Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX 98 SPĂLĂCÍ vb. a se decolora, a ieşi, (reg.) a se serbezi, a se… … Dicționar Român
curat — CURÁT, Ă, curaţi, te, adj., adv. I. adj. 1. Lipsit de murdărie, de praf, de pete etc. ♢ expr. (Substantivat) A trece (sau a scrie etc.) pe curat = a transcrie ceva, fără greşeală sau corectură, pe altă foaie sau pe alt caiet. ♦ (Despre aer)… … Dicționar Român
faţă — FÁŢĂ, feţe, s.f. I. 1. Partea anterioară a capului omului şi a unor animale; chip, figură. ♢ loc. adj. Din faţă = care se află înainte. De faţă = care se află prezent; care aparţine prezentului. ♢ loc. adv. În faţă = a) înainte; b) direct, fără… … Dicționar Român
